Dispreţul faţă de om. Scârba de spiritualitate.

La noi, în Romania, comunismul a adus cu el dispreţul faţă de spiritualitate, faţă de credinţa, religie şi, în ultimă instanţă, faţă de biserică. Îmi este dat să înţeleg că pe vremea aceea lumea se temea să creadă, să îşi manifeste credinţa în ceva - probabil in Dumnezeu - , cu toate că, şi atunci, dar şi acum, credinţa trebuia să fie o virtute. O virtute ce, îmi este dat din nou să înteleg, se plăteşte scump în China.

Acolo, în China, gruparea spirituală Falun Gong este supusă unor tratamente pe care orice om normal le cataloghează anormale. Tortura a devenit o practică a regimului. Este suficient să dai impresia că aparţi acestei grupări. Ceea ce urmează e oarecum imaginabil. Oamenii sunt condamnaţi pentru credinţa lor. Chiar daca ceea ce cred ei ar fi greşit, nimeni nu are dreptul să calce în picioare principii. Am citit de curând chiar că Falun gong este în afara legii in statul chinez. Articolul respectiv spune, într-un fel puţin exagerat că ceea ce se petrece azi cu Falun gong şi practicanţii săi s-a întâmplat şi cu Iisus. Totuşi, perspectiva lor arată că trecutul ne-a furnizat un exemplu din care avem ce învăţa. Doresc să comentăm acest subiect şi să cautăm exemple care să îl ilustreze. Cît pot de curând o să caut o cale prin care noi să semnalăm autorităţile şi să le cerem să facă ceva. Ar fi interesant să aflăm şi părerea elitelor. Poate reuşim împreună.